Interviu

Partea a II-a. Emilia Șercan: Oprea mi-a oferit funcții în UNPR. Gușă mi-a spus textual să nu mai scriu despre Oprea, Coldea și Onțanu și mi-a oferit să preiau ca redactor-șef România Liberă. SRI a pus tălpi, cinci ani de zile, refuzând să-i analizeze teza de doctorat lui Licu

Foto: Facebook/ Emilia Sercan

În partea a doua a interviului dedicat libertății presei, jurnalista Emilia Șercan povestește cum i-a oferit generalul Gabriel Oprea funcția de director al departamentului de comunicare al UNPR, imediat după ce i-a scos plagiatul la iveală. Și tot Gabriel Oprea l-a folosit ca „săgeată” pe Cozmin Gușă pentru a-i promite Emiliei Șercan funcția de redactor-șef al ziarului România Liberă, cu o condiție: să nu se atingă de ”cei trei corifei”: Oprea, Coldea și Onțanu. Aflați cum l-a sprijinit SRI pe noul judecător CCR Bogdan Licu să scape de acuzația de plagiat. 

Continuă să citești →
Interviu

INTERVIU Emilia Șercan: Am simțit cum crește agresivitatea la adresa unui jurnalist în două momente: în 2016, când am scris despre Laura Codruța Kovesi, și acum, când am scris despre Nicolae Ciucă

Foto: Sorin Tranca Facebook/ Emilia Sercan

În ultimii trei ani, jurnalista Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea de capii Academiei de Poliție, profesorii care ar fi trebuit să antreneze în spiritul dreptății tinerii oameni ai legii. Apoi a fost ținta unei acțiuni de compromitere în care poliția a dezbrăcat din nou ideea de siguranță și încredere. De ziua presei, Emilia Șercan povestește cum a fost urmărită de malaci în vremea guvernului Năstase, cât de vehement a reacționat societatea când a ciobit mitul Kovesi și cum a pus, chipurile, în pericol stabilitatea țării dezvăluind că premierul Ciucă a plagiat. ”Niciodată nu am fost în punctul de a spune: <<de mâine, gata, am pus tastatura în cui și nu-mi mai fac meseria>>”, susține Emilia Șercan în prima parte a interviului.

  • Adrian Năstase l-a sunat pe patronul elvețian să se plângă că noi scriem despre mătușa Tamara. Ringier a cerut colecția să vadă articolele, i-au fost traduse, le-a citit și a zis: „Bravo, vouă! Faceți o treabă extraordinară!”.
  • Când scriam de Dan Ioan Popescu, aveam mașini după mine care mă urmăreau. Dacă ieșeam în fața redacției, mă aștepta „domnul cu mușchii încordați” care stătea în mașină, astfel încât să-l văd.
  • În Guvernul României mai sunt cel puțin doi plagiatori. Sunt miniștri.
  • În regimul Iohannis, justiția a ajuns o glumă proastă. Jusțiția este o loterie, pur și simplu. Ideea de dreptate, ideea de stat de drept, domnia legii cred că suferă aproape comparativ cu ce se întâmpla în perioada Năstase și este groaznic să constați lucrul acesta.
  • Am calculat 41 de zile între momentul în care eu am depus plângerea la poliție și momentul în care s-a început ancheta efectivă. A fost o tergiversare permanentă.
  • Poliția scurge proba din dosar cu scopul de a mă compromite și i-o dă unui infractor pe care statul român este incapabil să-l bage după gratii, deși are o condamnare definitivă la 4 ani și 8 luni de închisoare.
  • Oameni care erau niște înfocați susținători ai integrității academice, dintr-odată – pentru că eu am îndrăznit să mă leg de mitul Laura Codruța Kovesi – au devenit foarte agresivi și foarte duri la adresa mea.
  • I-am zis editoarei mele că nu m-aș mira dacă m-aș duce la un moment dat într-un spațiu aglomerat, într-un magazin, și cineva care m-ar cunoaște mi-ar pune mâna-n gât și m-ar întreba de ce fac lucrurile astea, de ce destabilizez România când războiul este la graniță.
  • La cum arată presa din România din momentul de față, eu mă îndoiesc că aș fi putut să public toate documentele pe care le-am publicat în acești șapte ani la o publicație deținută de un patron român.
  • Statul român este complicele infractorilor, este protectorul infractorilor.
Continuă să citești →