Interviu

Un an de când PNL s-a lepădat de Cîțu. Ce spune fostul premier despre ruperea coaliției cu USR, guvernul PSD-PNL și lupta pentru Cotroceni

Florin Cîțu a intrat în PNL pe fundal de muzică rock și a ieșit pe acorduri PSD. Apoi, liberalii au lepădat tricoul de metal, au scuipat de trei ori în sân și au îmbrăcat uniforma militară, pe diferite mărimi: unii au devenit soldați credincioși noului șef. Cei mai mulți și-au dat singuri comanda culcat! Puțini au mai rămas drepți. Calendarul premierului Ciucă indică: AMR două luni în fruntea Guvernului. Cine îi va înfige baioneta în spate? De ce ar mai păstra liberalii în fruntea partidului un general fără muniție electorală? A răspuns, din proprie experiență, Florin Cîțu. Cele mai importante declarații oferite de fostul prim-ministru în emisiunea Insider politic, difuzată în fiecare sâmbătă, începând cu ora 12.00, de Prima TV.

Insider politic: Regretați că l-ați dat afară din Guvern pe Stelian Ion, ministrul Justiției de la USR? Așa ați pierdut puterea.
Florin Cîțu: Nu. Atunci am luat o decizie pentru că de partea cealaltă era o sfidare a modului în care conduceam acel guvern. Am un alt regret. Am un regret că, după ce şi-au făcut jocul – s-au dus lângă AUR, ceea ce nu credeam niciodată, au votat moţiunea PSD, iar nu credeam niciodată – m-am dus tot la ei să facem coaliţia şi cel care astăzi nu mai este în USR a spus ”Nu”, domnul Cioloş, ceea ce îmi ridică multe semne de întrebare şi ar trebui să îşi ridice multe semne de întrebare.

Continuă să citești →
Interviu

Rareș Bogdan, despre pensiile speciale: Le-am tăiat la 54 de zile, nu la 30

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, că Parlamentul a tăiat pensiile speciale în 54 de zile de la promisiunea sa. Zilele trecute, liderul PSD Marcel Ciolacu l-a ironizat pe Rareș Bogdan. ”A rezolvat pensiile speciale în 30 de zile”, a spus Ciolacu, aluzie la promisiunea eurodeputatului PNL din urmă cu trei ani.

Continuă să citești →
Interviu

INTERVIU – Adina Vălean: Rutele perturbate de război şi de minele plasate în apele ucrainene fac din Portul Constanţa principalul nod al UE în Marea Neagră. În iunie, am reuşit să scoatem 2,5 milioane de tone de grâne din Ucraina

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, susţine că portul Constanţa a devenit esenţial în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, oficialul european explică faptul că transportul fluvial este cea mai bună soluţie pentru comerţul grânelor din Ucraina, datorită capacităţii foarte mari de transport. „Pentru 6 barje, cât ar însemna un convoi pe Dunăre, capacitatea este de 18.000 de tone de cereale. Comparativ, un tren de 30 vagoane care se întinde pe 600 de metri poate transporta 2.000 de tone. Iar un camion poate duce doar 25 de tone”, explică Adina Vălean într-un interviu pentru News.ro. ”Întotdeauna am avut impresia că România e o ţară care nu priveşte către mare, ci priveşte către uscat. Asta pentru că nu suntem cu adevărat mari navigatori, nu am investit în comerţul pe apă”, afirmă Vălean adăugând că Portul Constanţa poate deveni pe atât de important pe cât îl consideră România.

În ce constă, concret, sprijinul UE pentru a scoate cerealele din Ucraina?

Adina Vălean: Noi simplificăm şi spunem: ”Ucraina trebuie să exporte”. ”România trebuie să ajute”. ”Polonia face”. De fapt, vorbim de companii private implicate – fie producători, fie traderi, fie transportatori. Sunt companii private de toate felurile, care activează pe această piaţă a transporturilor de produse agricole. Problema acestor companii a devenit infrastructura. Statele membre UE au principala obligaţie de a dezvolta şi de a investi în infrastructură. Aici intervine confuzia legată de ce putem face noi, UE. Noi putem investi pe termen scurt, mediu şi lung în anumite forme de infrastructură astfel încât toate aceste companii care fac parte din ecosistemul de import – export să poate să opereze propriu-zis.Şi în interiorul UE sunt probleme, cu atât mai mult conexiunile de infrastructură terestră între statele UE şi vecini. Acum vedem problemele pentru Ucraina şi Moldova, dar construim şi pentru Balcanii de Vest şi pentru alte state. Din cauza războiului, Ucraina a trebuit să-şi schimbe strategia de import-export dinspre naval spre terestru. Sau transportul pe apele fluviale, care rămâne cea mai buna soluţie: spre exemplu, pentru 6 barje, cât ar însemna un convoi pe Dunăre, capacitatea este de 18.000 de tone de cereale. Comparativ, un tren de 30 vagoane care se întinde pe 600 de metri poate transporta 2.000 de tone. Iar un camion poate duce doar 25 de tone, capacitatea maximă admisă. Deci mai eficient este să foloseşti transportul fluvial. Sigur că există un număr restrâns de barje, iar capacitatea din porturile de la Dunăre nu este folosită la maximum, pentru că infrastructura nu este suficient dezvoltată. Noi, Comisia Europeană, nu avem echipamente, dar, din solidaritate, stabilim puncte de contact la nivel european cu fiecare ţară pentru a rezolva probleme punctuale. Proiectul se numeşte „Coridoarele solidarităţii”. De asemenea, pentru a întâlni cererea cu oferta, Comisia Europeană a creat o platformă în care se întâlnesc cei care au de vândut cu cei care pot transporta şi cu cei care vor să cumpere (matchmakingplatform). De la lansarea acestei platforme, avem 460 de operatori care se întâlnesc şi pot conlucra. Deci rolul de facilitator al Comisei este cel pe care îl promovăm cel mai mult.

Continuă să citești →
Interviu

Ce spune șeful DNA despre spectacolul cătușelor, dosarul lui Dragnea, fuga Elenei Udrea și marile dosare pe care procurorii le au în lucru

Cele mai importante răspunsuri oferit de șeful DNA Crin Bologa în emisiunea Insider politic de la Prima TV:

• Procurorii DNA nu au nicio atribuţie pentru a stopa sau a urmări persoanele condamnate definitiv, inclusiv persoanele condamnate pentru dosare de mare corupţie.

• În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat (fuga în Costa Rica – n.r).

Continuă să citești →
Interviu

Partea a II-a. Emilia Șercan: Oprea mi-a oferit funcții în UNPR. Gușă mi-a spus textual să nu mai scriu despre Oprea, Coldea și Onțanu și mi-a oferit să preiau ca redactor-șef România Liberă. SRI a pus tălpi, cinci ani de zile, refuzând să-i analizeze teza de doctorat lui Licu

Foto: Facebook/ Emilia Sercan

În partea a doua a interviului dedicat libertății presei, jurnalista Emilia Șercan povestește cum i-a oferit generalul Gabriel Oprea funcția de director al departamentului de comunicare al UNPR, imediat după ce i-a scos plagiatul la iveală. Și tot Gabriel Oprea l-a folosit ca „săgeată” pe Cozmin Gușă pentru a-i promite Emiliei Șercan funcția de redactor-șef al ziarului România Liberă, cu o condiție: să nu se atingă de ”cei trei corifei”: Oprea, Coldea și Onțanu. Aflați cum l-a sprijinit SRI pe noul judecător CCR Bogdan Licu să scape de acuzația de plagiat. 

Continuă să citești →
Interviu

INTERVIU Emilia Șercan: Am simțit cum crește agresivitatea la adresa unui jurnalist în două momente: în 2016, când am scris despre Laura Codruța Kovesi, și acum, când am scris despre Nicolae Ciucă

Foto: Sorin Tranca Facebook/ Emilia Sercan

În ultimii trei ani, jurnalista Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea de capii Academiei de Poliție, profesorii care ar fi trebuit să antreneze în spiritul dreptății tinerii oameni ai legii. Apoi a fost ținta unei acțiuni de compromitere în care poliția a dezbrăcat din nou ideea de siguranță și încredere. De ziua presei, Emilia Șercan povestește cum a fost urmărită de malaci în vremea guvernului Năstase, cât de vehement a reacționat societatea când a ciobit mitul Kovesi și cum a pus, chipurile, în pericol stabilitatea țării dezvăluind că premierul Ciucă a plagiat. ”Niciodată nu am fost în punctul de a spune: <<de mâine, gata, am pus tastatura în cui și nu-mi mai fac meseria>>”, susține Emilia Șercan în prima parte a interviului.

  • Adrian Năstase l-a sunat pe patronul elvețian să se plângă că noi scriem despre mătușa Tamara. Ringier a cerut colecția să vadă articolele, i-au fost traduse, le-a citit și a zis: „Bravo, vouă! Faceți o treabă extraordinară!”.
  • Când scriam de Dan Ioan Popescu, aveam mașini după mine care mă urmăreau. Dacă ieșeam în fața redacției, mă aștepta „domnul cu mușchii încordați” care stătea în mașină, astfel încât să-l văd.
  • În Guvernul României mai sunt cel puțin doi plagiatori. Sunt miniștri.
  • În regimul Iohannis, justiția a ajuns o glumă proastă. Jusțiția este o loterie, pur și simplu. Ideea de dreptate, ideea de stat de drept, domnia legii cred că suferă aproape comparativ cu ce se întâmpla în perioada Năstase și este groaznic să constați lucrul acesta.
  • Am calculat 41 de zile între momentul în care eu am depus plângerea la poliție și momentul în care s-a început ancheta efectivă. A fost o tergiversare permanentă.
  • Poliția scurge proba din dosar cu scopul de a mă compromite și i-o dă unui infractor pe care statul român este incapabil să-l bage după gratii, deși are o condamnare definitivă la 4 ani și 8 luni de închisoare.
  • Oameni care erau niște înfocați susținători ai integrității academice, dintr-odată – pentru că eu am îndrăznit să mă leg de mitul Laura Codruța Kovesi – au devenit foarte agresivi și foarte duri la adresa mea.
  • I-am zis editoarei mele că nu m-aș mira dacă m-aș duce la un moment dat într-un spațiu aglomerat, într-un magazin, și cineva care m-ar cunoaște mi-ar pune mâna-n gât și m-ar întreba de ce fac lucrurile astea, de ce destabilizez România când războiul este la graniță.
  • La cum arată presa din România din momentul de față, eu mă îndoiesc că aș fi putut să public toate documentele pe care le-am publicat în acești șapte ani la o publicație deținută de un patron român.
  • Statul român este complicele infractorilor, este protectorul infractorilor.
Continuă să citești →