Analiză

București – o capitală între poezie și pușcărie

Gabriela Firea s-a înțepat în spinul de la vârful PSD Foto: facebook.com/gabifirea

De la candidatul “deocamdată” a devenit candidatul “niciodată” ca apoi să fie avansată în rolul de șef de campanie. Aceasta frază rezumă cariera politică a Gabrielei Firea: trecut-prezent-(fără) viitor. Visele doamnei Firea, care urzeau zărpălatic rolul de primar al Capitalei, președinte al PSD și candidat la alegerile prezidențiale, au prins forma unui coșmar împletit la Buzău. După o zăpăitură de câteva zile, doamna Firea a fost redusă la tăcere cu perspectiva sumbră de a-și fi spus ultimul cuvânt în politică. Desigur, are varianta unei candidaturi individuale, dar plecarea din PSD i-ar aduce doar un rol de zănatic în politică.

Continuă să citești →
Analiză

România educată a găsit lacăt pe ușa școlilor și dezacorduri în Senat

Foto: facebook.com/FSLIRomania

Proiectul România educată s-a întrupat după 8 ani și 6 luni de chinuri exact în ziua în care educația a intrat în grevă generală. Numai un maestru german putea calcula cu atâta precizie un calendar al inadecvării. Așadar, trimisă cu ghizodanul în spate în societate, România educată a găsit lacăt pe ușa școlilor. Altfel, într-o zi normală, ar fi găsit un briceag la gâtul profesorilor, narcos în ghiozdane și grupuri de whatsapp în care părinții le oferă profesorilor meditații la școala vieții.

Continuă să citești →
Analiză

Cum a renăscut OUG 13

Foto: Facebook/ Liviu Dragnea

CCR a cerut, în mai multe decizii, un prag financiar pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu a vrut să scoată castanele din foc și a trimis în Parlament un proiect de lege fără niciun prag. Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase.

După ce a zăcut trei luni în sertarele Senatului, liderii coaliției PSD-PNL-UDMR și-au făcut curaj. Duminică-seară, într-o întâlnire restrânsă, au decis să stabilească pragul valoric la 250.000 de lei (50.000 de euro).

Continuă să citești →
Interviu

Un an de când PNL s-a lepădat de Cîțu. Ce spune fostul premier despre ruperea coaliției cu USR, guvernul PSD-PNL și lupta pentru Cotroceni

Florin Cîțu a intrat în PNL pe fundal de muzică rock și a ieșit pe acorduri PSD. Apoi, liberalii au lepădat tricoul de metal, au scuipat de trei ori în sân și au îmbrăcat uniforma militară, pe diferite mărimi: unii au devenit soldați credincioși noului șef. Cei mai mulți și-au dat singuri comanda culcat! Puțini au mai rămas drepți. Calendarul premierului Ciucă indică: AMR două luni în fruntea Guvernului. Cine îi va înfige baioneta în spate? De ce ar mai păstra liberalii în fruntea partidului un general fără muniție electorală? A răspuns, din proprie experiență, Florin Cîțu. Cele mai importante declarații oferite de fostul prim-ministru în emisiunea Insider politic, difuzată în fiecare sâmbătă, începând cu ora 12.00, de Prima TV.

Insider politic: Regretați că l-ați dat afară din Guvern pe Stelian Ion, ministrul Justiției de la USR? Așa ați pierdut puterea.
Florin Cîțu: Nu. Atunci am luat o decizie pentru că de partea cealaltă era o sfidare a modului în care conduceam acel guvern. Am un alt regret. Am un regret că, după ce şi-au făcut jocul – s-au dus lângă AUR, ceea ce nu credeam niciodată, au votat moţiunea PSD, iar nu credeam niciodată – m-am dus tot la ei să facem coaliţia şi cel care astăzi nu mai este în USR a spus ”Nu”, domnul Cioloş, ceea ce îmi ridică multe semne de întrebare şi ar trebui să îşi ridice multe semne de întrebare.

Continuă să citești →
Analiză

Cum afectează războiul din Ucraina traficul aerian în Europa. Care sunt cele mai aglomerate aeroporturi

Europa se pregătește de cel mai aglomerat sezon aerian post-pandemic, dar sunt câțiva factori care perturbă programul de zboruri, deci călătoriile a milioane de europeni. În primul rând, invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la închiderea spațiilor aeriene aferente celor două state. Apoi, problema angajaților din aeroport, disponibilizați în pandemie, ca urmare a constrângerilor financiare. Și grevele tot mai dese din sectorul transporturilor, în principal din Franța și din Belgia. Cât de aglomerată va fi vara? Care sunt aeroporturile cu cel mai mare trafic? Cum arată competiția între companiile aeriene?

Continuă să citești →
Fără categorie

Cum şi-a dat baronul Bădălău lege ca să ajungă la şefia Curţii de Conturi

Baronul de Giurgiu Niculae Bădălău, reținut de procurorii DNA pentru că i-ar fi promis unui primar o șpagă de 170.000 de euro, a fost promovat de PSD în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi în 2020. Pentru a obține sinecura dorită, Bădălău a modificat o lege strict în interes personal.

Povestea începe în 2017. Pe atunci, Niculae Bădălău era mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea în PSD. Baronul de Giurgiu pusese ochii pe funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi, după pensionarea lui Nicolae Văcăroiu. Însă nu-l ajutau studiile. Articolul 47 din Legea de funcţionare a Curţii de Conturi (94/1992) impunea la acel moment „studii superioare economice sau juridice“. Cum Niculae Bădălău e de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge şef al Curţii de Conturi. Ce face un parlamentar PSD când legea nu-i dă voie să ocupe un post călduţ la stat? Modifică legea, astfel încât să poată obţine sinecura dorită.

Continuă să citești →
Interviu

Rareș Bogdan, despre pensiile speciale: Le-am tăiat la 54 de zile, nu la 30

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, că Parlamentul a tăiat pensiile speciale în 54 de zile de la promisiunea sa. Zilele trecute, liderul PSD Marcel Ciolacu l-a ironizat pe Rareș Bogdan. ”A rezolvat pensiile speciale în 30 de zile”, a spus Ciolacu, aluzie la promisiunea eurodeputatului PNL din urmă cu trei ani.

Continuă să citești →
Analiză

Surse. Cine va fi candidatul PSD pentru Primăria Sectorului 5. Ce partid îl susține pe Piedone junior

Foto: Facebook/vladpopescudeputat

Rareș Hopincă, în prezent consilier general, e favorit pentru a candida din partea PSD la Primăria Sectorului 5, susțin surse politice pentru zachmann.ro. Înainte de a fi consilier general, Hopincă a ocupat funcția de city manager al Sectorului 5, în mandatul primarului Daniel Florea (PSD). De altfel, după arestarea lui Piedone, Florea a insistat pe lângă Marcel Ciolacu să fie susținut de PSD pentru o nouă candidatură, însă liderul social-democrat a refuzat, pe motiv că Florea stă ”dezastruos” în sondaje. Nervos, Daniel Florea a demisionat din partid. Gabriela Firea, liderul PSD București, a încercat să-l impună pe fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Bădulescu. Propunerea a fost refuzată de Ciolacu.

Continuă să citești →
Analiză

PNL și rotația premierului

Foto: Facebook / Guvernul României

În primul rând, declarația lui Alexandru Muraru, – că Nicolae Ciucă ar trebui să rămână premier și din mai 2023 încolo – este întoarsă pe toate fețele pentru că vine din partea fratelui ambasadorului României în SUA, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Iohannis. Pe scurt, toată lumea vede în afirmația lui Muraru, de fapt, un mesaj al președintelui Iohannis.

Indiferent dacă a vorbit deputatul Muraru, liderul de filială PNL Muraru sau fratele ambasadorului Muraru, concluzia e aceeași: liberalii ar avea nevoie ca de aer să păstreze premierul.

Continuă să citești →
Interviu

INTERVIU – Adina Vălean: Rutele perturbate de război şi de minele plasate în apele ucrainene fac din Portul Constanţa principalul nod al UE în Marea Neagră. În iunie, am reuşit să scoatem 2,5 milioane de tone de grâne din Ucraina

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, susţine că portul Constanţa a devenit esenţial în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, oficialul european explică faptul că transportul fluvial este cea mai bună soluţie pentru comerţul grânelor din Ucraina, datorită capacităţii foarte mari de transport. „Pentru 6 barje, cât ar însemna un convoi pe Dunăre, capacitatea este de 18.000 de tone de cereale. Comparativ, un tren de 30 vagoane care se întinde pe 600 de metri poate transporta 2.000 de tone. Iar un camion poate duce doar 25 de tone”, explică Adina Vălean într-un interviu pentru News.ro. ”Întotdeauna am avut impresia că România e o ţară care nu priveşte către mare, ci priveşte către uscat. Asta pentru că nu suntem cu adevărat mari navigatori, nu am investit în comerţul pe apă”, afirmă Vălean adăugând că Portul Constanţa poate deveni pe atât de important pe cât îl consideră România.

În ce constă, concret, sprijinul UE pentru a scoate cerealele din Ucraina?

Adina Vălean: Noi simplificăm şi spunem: ”Ucraina trebuie să exporte”. ”România trebuie să ajute”. ”Polonia face”. De fapt, vorbim de companii private implicate – fie producători, fie traderi, fie transportatori. Sunt companii private de toate felurile, care activează pe această piaţă a transporturilor de produse agricole. Problema acestor companii a devenit infrastructura. Statele membre UE au principala obligaţie de a dezvolta şi de a investi în infrastructură. Aici intervine confuzia legată de ce putem face noi, UE. Noi putem investi pe termen scurt, mediu şi lung în anumite forme de infrastructură astfel încât toate aceste companii care fac parte din ecosistemul de import – export să poate să opereze propriu-zis.Şi în interiorul UE sunt probleme, cu atât mai mult conexiunile de infrastructură terestră între statele UE şi vecini. Acum vedem problemele pentru Ucraina şi Moldova, dar construim şi pentru Balcanii de Vest şi pentru alte state. Din cauza războiului, Ucraina a trebuit să-şi schimbe strategia de import-export dinspre naval spre terestru. Sau transportul pe apele fluviale, care rămâne cea mai buna soluţie: spre exemplu, pentru 6 barje, cât ar însemna un convoi pe Dunăre, capacitatea este de 18.000 de tone de cereale. Comparativ, un tren de 30 vagoane care se întinde pe 600 de metri poate transporta 2.000 de tone. Iar un camion poate duce doar 25 de tone, capacitatea maximă admisă. Deci mai eficient este să foloseşti transportul fluvial. Sigur că există un număr restrâns de barje, iar capacitatea din porturile de la Dunăre nu este folosită la maximum, pentru că infrastructura nu este suficient dezvoltată. Noi, Comisia Europeană, nu avem echipamente, dar, din solidaritate, stabilim puncte de contact la nivel european cu fiecare ţară pentru a rezolva probleme punctuale. Proiectul se numeşte „Coridoarele solidarităţii”. De asemenea, pentru a întâlni cererea cu oferta, Comisia Europeană a creat o platformă în care se întâlnesc cei care au de vândut cu cei care pot transporta şi cu cei care vor să cumpere (matchmakingplatform). De la lansarea acestei platforme, avem 460 de operatori care se întâlnesc şi pot conlucra. Deci rolul de facilitator al Comisei este cel pe care îl promovăm cel mai mult.

Continuă să citești →